+of+portr.jpg)
Inel jad roz
Acum un an
joi, 29 decembrie 2011
sâmbătă, 17 decembrie 2011
miercuri, 12 octombrie 2011
Sinaia
In perioada 6-11 septembrie am savurat un alt loc incarcat de florile istoriei, un alt oras pe gustul si sufletul meu, si anume Sinaia. Desi nu a fost prima mea vizita aici, abia acum am aflat ca numele orasului vine de la Manastirea Sinaia inchinata Sfintei Fecioare de catre Spătarul Mihail Cantacuzino dupa vizita acestuia la Muntele Sinai. Construita in stil brancovenesc, intre 1842 si 1846, Biserica Noua m-a fascinat prin minunatul decor al pridvorului, cald si curat si intelept.
Nu puteam merge la Sinaia fara sa vizitam bijuteriile orasului: castelul Peles si Pelisor, construite de binecuvanta Familie Regala a Romaniei, incepand cu primul rege, Carol I. Sunt constructii rafinate, pretioase care m-au facut sa-mi doresc sa "posed" o frantura din intimitatea acelor vremuri, o imagine capturata intr-un cadru, ceva ca o poza veche si draga, secreta si inchisa intr-un cufar. Pelesul fascineaza si totodata impune prin distinctia sa, Pelisorul e intim si cald asa cum Regina Maria a vrut.
Un alt loc moment frumos a fost vizita la casa memoriala a compozitorului George Enescu - vila Luminis - aflata la marginea orasului. Aici intinerariul se face ascultand in surdina muzica acestuia, in timp ce ochii se minuneaza la vazul obiectelor provenite din toate colturile lumii, dat fiind gustului eclectic al proprietarilor.
Ultima zi a fost ziua Varfului Furnica, unde dupa cateva neplaceri datorita nefunctionarii telegondolei (a carei existenta e semnalata la fiecare colt de strada), am ajuns in cele din urma cu telecabina. Intai am urcat pana la cota 1400 si mai apoi la 2103. Peisajul si cerul albastru mi-au taiat pentru o clipa rasuflarea. Simteam vantul repede pe obraji. Senzatia ca esti egal cu norii e de nedescris:
Gazda in acesta minunata excursie ne-a fost Vila Retezat, care ne-a pus la dispozitie mult dorita Camera a Domnitei, o incapere cu doua ferestre mari, in tehnica vitraliului, incarcate cu flori si frunze prin care razele de soare erau filtrate colorat intr-un minunat joc de aureola.
Frumoase sunt si casele de pe stradutele intortochiate, cu arhitectura lor mandra si bogata ca vesmintele din vechi zile de sarbatoare, cu detalii ingrijit lucrate de maini pricepute, dar mai ales cu suflet. Fiecare casa e altfel, ceea ce te face sa te opresti din aproape in aproape pentru a le privi, pentru a le cerceta si pentru a te bucura de jocul imaginatiei. Frumos si cochet e Cazinoul Sinaia, romantic in prag de toamna e parcul central Dimitrie Ghica.
Sinaia ma face sa simt acea nostalgie dupa vremurile de demult, timpuri in care sufletul meu se regasete, se odihneste in linistea tacerii si in ticaitul lent al ceasului, de care se simte profund legat si care, fara sa stiu cum, sunt parte a fiintei mele.
Nu puteam merge la Sinaia fara sa vizitam bijuteriile orasului: castelul Peles si Pelisor, construite de binecuvanta Familie Regala a Romaniei, incepand cu primul rege, Carol I. Sunt constructii rafinate, pretioase care m-au facut sa-mi doresc sa "posed" o frantura din intimitatea acelor vremuri, o imagine capturata intr-un cadru, ceva ca o poza veche si draga, secreta si inchisa intr-un cufar. Pelesul fascineaza si totodata impune prin distinctia sa, Pelisorul e intim si cald asa cum Regina Maria a vrut.
Un alt loc moment frumos a fost vizita la casa memoriala a compozitorului George Enescu - vila Luminis - aflata la marginea orasului. Aici intinerariul se face ascultand in surdina muzica acestuia, in timp ce ochii se minuneaza la vazul obiectelor provenite din toate colturile lumii, dat fiind gustului eclectic al proprietarilor.
Ultima zi a fost ziua Varfului Furnica, unde dupa cateva neplaceri datorita nefunctionarii telegondolei (a carei existenta e semnalata la fiecare colt de strada), am ajuns in cele din urma cu telecabina. Intai am urcat pana la cota 1400 si mai apoi la 2103. Peisajul si cerul albastru mi-au taiat pentru o clipa rasuflarea. Simteam vantul repede pe obraji. Senzatia ca esti egal cu norii e de nedescris:
Gazda in acesta minunata excursie ne-a fost Vila Retezat, care ne-a pus la dispozitie mult dorita Camera a Domnitei, o incapere cu doua ferestre mari, in tehnica vitraliului, incarcate cu flori si frunze prin care razele de soare erau filtrate colorat intr-un minunat joc de aureola.
Frumoase sunt si casele de pe stradutele intortochiate, cu arhitectura lor mandra si bogata ca vesmintele din vechi zile de sarbatoare, cu detalii ingrijit lucrate de maini pricepute, dar mai ales cu suflet. Fiecare casa e altfel, ceea ce te face sa te opresti din aproape in aproape pentru a le privi, pentru a le cerceta si pentru a te bucura de jocul imaginatiei. Frumos si cochet e Cazinoul Sinaia, romantic in prag de toamna e parcul central Dimitrie Ghica.
Sinaia ma face sa simt acea nostalgie dupa vremurile de demult, timpuri in care sufletul meu se regasete, se odihneste in linistea tacerii si in ticaitul lent al ceasului, de care se simte profund legat si care, fara sa stiu cum, sunt parte a fiintei mele.
duminică, 9 octombrie 2011
Emotie de toamna
E toamna. E toamna si e frig. Si simt constant nevoia sa ma infratesc cu ursul si sa raman in barlog pana la primavara. Nu, nu-mi place frigul deloc. Cred ca uneori chiar ma ingrozeste. Fantezii razlete ma indeamna sa imi construiesc culcus din puf si pana, moale si cald, si sa ma ascund acolo pana la prima raza de soare. Sa ma cufund printre valuri albe ca sa nu mai vad cerul gri-albicios prin ochii ferestrei.
sâmbătă, 23 iulie 2011
Buna seara, Melania! - Rodica Ojog-Brasoveanu
"Ploua marunt, cerul de octombrie, plin de apa si funingine, parea gata sa cada. O umbrela rosie traversa strada si Melania Lupu se inveseli.
- E ca un mac ud... Stiu fetito, adori macii. Pe o florentina sau la o rochie de curse, fireste! Dau o infatisare extrem de proaspata. Totdeuna am afirmat ca dupa razboi femeile au uitat sa se imbrace."(202)
" - Barbatii sunt atat de prostuti, draga mea... Din nefericire, s-au nascut prea putine femei care o stiu." (224)
"Frigul si ploaia ii colorasera obrajii cu o nuanta delicata de roz. Capotul alb se incheia sus, sub barbie, cu o camee ovala.
- Da, draga mea, o camee! Nu vad niciun motiv sa nu fii eleganta la tine acasa. M-am straduit totdeuna sa inteleg femeile pentru care oglinda nu inseamna nimic altceva decat strada sau o vizita. Trebuie sa iti faca placere sa te privesti." (209)
"Dupa cateva ore cobora din pat. Nu-si dadea seama daca dormise, sau pur si simplu izbutise, asa cum i se mai intamplase de doua, poate de trei ori in viata, sa zaboveasca amortita undeva intr-un spatiu alb, o transa fara ganduri, un refugiu al ei unde nu putea patrunde nimeni si nimic." (362)
"Eu una am invatat ca trebuie sa spui multumesc pentru masa si sa te declari incantat de orice ti se pune inainte." (371)
"Afara ploua si o doamna distinsa croseteaza un ciorap rosu. Stiu, ce am eu in poala nu va ajunge niciodata ciorap, penru ca, in afara de tricotatul pe fata, alandala, n-am invatat nimic altceva, aceasa este insa un amanunt lipsit de importanta, dat fiindca doar aspectul pitoresc ne intereseaza." (371)
"Esential mi s-a parut in viata sa-ti fii credincios tie insuti. Si atat timp cat nu deranjezi pe nimeni, nu vad de ce nu ti-ai consuma bucuriile la lumina zilei. Abia cand le camuflezi, cand ti-e rusine de ele, devin vicii." (407)
"Maiorul o examina cu un zambet. Ii facea din nou placere s-o urmareasca captivat. O personalitate fascinanta, plina de farmec, cu o rara capacitate de a fi fericita, de a gasi bucurie in orice maruntis. Da, recapitula un gand mai vechi, apetituri si gratii de fetita, altoite pe o minte de gangster." (408)
"E amorala. Ceva ciudat! Nu si-ar baga niciodata mana in buzunarul cuiva, pentru nimic in lume n-ar comite o impolitete, amabilitatea si generozitatea sunt insusirile ei firesti, dar la fel de firesc i se pare ca Femeia cu evantai sa-i apartina pentru ca pur si simplu tabloul ii place, a facut o pasiune smintita pentru el si nici nu-i trece prin cap sa si-o infraneze." (409)
Editura Adevarul, 2009
- E ca un mac ud... Stiu fetito, adori macii. Pe o florentina sau la o rochie de curse, fireste! Dau o infatisare extrem de proaspata. Totdeuna am afirmat ca dupa razboi femeile au uitat sa se imbrace."(202)
" - Barbatii sunt atat de prostuti, draga mea... Din nefericire, s-au nascut prea putine femei care o stiu." (224)
"Frigul si ploaia ii colorasera obrajii cu o nuanta delicata de roz. Capotul alb se incheia sus, sub barbie, cu o camee ovala.
- Da, draga mea, o camee! Nu vad niciun motiv sa nu fii eleganta la tine acasa. M-am straduit totdeuna sa inteleg femeile pentru care oglinda nu inseamna nimic altceva decat strada sau o vizita. Trebuie sa iti faca placere sa te privesti." (209)
"Dupa cateva ore cobora din pat. Nu-si dadea seama daca dormise, sau pur si simplu izbutise, asa cum i se mai intamplase de doua, poate de trei ori in viata, sa zaboveasca amortita undeva intr-un spatiu alb, o transa fara ganduri, un refugiu al ei unde nu putea patrunde nimeni si nimic." (362)
"Eu una am invatat ca trebuie sa spui multumesc pentru masa si sa te declari incantat de orice ti se pune inainte." (371)
"Afara ploua si o doamna distinsa croseteaza un ciorap rosu. Stiu, ce am eu in poala nu va ajunge niciodata ciorap, penru ca, in afara de tricotatul pe fata, alandala, n-am invatat nimic altceva, aceasa este insa un amanunt lipsit de importanta, dat fiindca doar aspectul pitoresc ne intereseaza." (371)
"Esential mi s-a parut in viata sa-ti fii credincios tie insuti. Si atat timp cat nu deranjezi pe nimeni, nu vad de ce nu ti-ai consuma bucuriile la lumina zilei. Abia cand le camuflezi, cand ti-e rusine de ele, devin vicii." (407)
"Maiorul o examina cu un zambet. Ii facea din nou placere s-o urmareasca captivat. O personalitate fascinanta, plina de farmec, cu o rara capacitate de a fi fericita, de a gasi bucurie in orice maruntis. Da, recapitula un gand mai vechi, apetituri si gratii de fetita, altoite pe o minte de gangster." (408)
"E amorala. Ceva ciudat! Nu si-ar baga niciodata mana in buzunarul cuiva, pentru nimic in lume n-ar comite o impolitete, amabilitatea si generozitatea sunt insusirile ei firesti, dar la fel de firesc i se pare ca Femeia cu evantai sa-i apartina pentru ca pur si simplu tabloul ii place, a facut o pasiune smintita pentru el si nici nu-i trece prin cap sa si-o infraneze." (409)
Editura Adevarul, 2009
marți, 19 iulie 2011
Mihail Sebastian - Orasul cu salcami
"Mama Adrianei avea pentru crizele sufletesti ale fiicei ei aceeasi intelegere ingaduitoare si oarecum neatenta, pe care cu douazeci de ani in urma o avusese pentru propriile ei tulburari si taine; stia ca or sa treaca." (261)
"Cateva saptamani de lipsa de la Notre Dame d'Avignon, scoala de limbi moderne, pictura si buna maniere, erau o pierdere reparabila."(262)
"E drept insa ca impotriva frumusetii ei, care incepuse sa creasca ferm si linistit, niciun sort din lume si niciun regulament de scoala n-ar fi stiut sa faca mare lucru." (270)
"Adriana ramase intreaga, obosita si fara curaj poate, dar libera. Se mira gasind lucrurile la locul lor, se mira de simplul fapt ca viata continua asa cum o apucase. Totul era preferabil nesigurantei in care traise pana atunci si chinului de a se convinge ca e iubita, cand stia bine ca nu era. Reincepea sa traiasca monoton, plictisitor, dar fara mari tensiuni si fara asteptari." (283)
"Iarna anului trecut, cu zapezile ei mari, cu gerurile ei crunte, cu serile calde din casa, cu tacerile lungi din jurul mesei, peste care se ridica lenes aburul ceaiului putea sa reinceapa. Ei erau pregatiti sa o astepte." (318)
"(...)in felul dumitale de a canta Cantecele blondei Agnes, era un accent, care nu-mi apartinea, pe care il pusesesi dumneata, de la dumneata. Simteam ca se intamplase ceva cu melodiile mele, ca ele asistasera la un lucru de care eu eram strain. Am fost atunci emotionat ca de o muzica noua, pe care as fi ascultat-o pentru intaia oara. (...) Credeam ca blonda Agnes era o realitate. Dumneata mi-ai dovedit ca nu era decat o umbra. Caci ai inlaturat-o din cantece si ai pus alte vieti in locul ei, ai adus in casa aceea a mea alti oameni si alte lucruri (...)" (355)
"Se strecura deci prin mainile nervoase ale lui Gelu, cu un mic zambet speriat, ce punea pe cuvintele lui de dragoste un accent de indoiala si amintea, deasupra juramintelor lui, sentimentul de a sti ca totul trece." (406)
"Se iubeau, asa cum dorise pe vremuri Adriana cu o pasiune imblanzita, cu elanuri ocolite.
Ca doi batrani, glumea ea." (411)
"Privea curioasa in jur, muta lucrurile cand nu-i placea cum erau puse, cerceta hartiile de pe masa, toate acestea cu o indiscretie feminina inconstienta de femeie care iubeste, si pentru care lucrurile iubitului fac parte in mod firesc din viata ei insasi." (420)
"Ea ramanea vreme indelungata in coltul ei privindu-l si era fericita sa se creada instalata in viata lui zilnica, nebagata in seama, ca un lucru cunoscut, ca o mobila, ca atatea din fleacurile marunte ce tin de existenta unui om, pe care el nu le ia in seama, dar care ii sunt indispensabile si intr-un fel, din obisnuinta, dragi." (421)
"Ea cauta o imbratisare in care sa nu ramana nimic altceva decat fericira carnii. I se parea ca marele miracol pe care il traise in acele zile, singura descoperire pe care o facuse era ca oamenii pot fi goi, ca pot avea o frumusete de animal, ca se pot cauta cu o pasiune de fiara alba."(438)
"Ii era intolerabila imaginea Adrianei la bratul altui om. Revolta lui era reflexa, ca gestul cuiva care recunoaste la gatul unui trecator fularul pierdut deunazi. (442)
"El vrea o femeie; are s-o aiba. Eu vreau liniste; o voi avea." (442)
Ianuarie 1929-ianuarie 1931
"Cateva saptamani de lipsa de la Notre Dame d'Avignon, scoala de limbi moderne, pictura si buna maniere, erau o pierdere reparabila."(262)
"E drept insa ca impotriva frumusetii ei, care incepuse sa creasca ferm si linistit, niciun sort din lume si niciun regulament de scoala n-ar fi stiut sa faca mare lucru." (270)
"Adriana ramase intreaga, obosita si fara curaj poate, dar libera. Se mira gasind lucrurile la locul lor, se mira de simplul fapt ca viata continua asa cum o apucase. Totul era preferabil nesigurantei in care traise pana atunci si chinului de a se convinge ca e iubita, cand stia bine ca nu era. Reincepea sa traiasca monoton, plictisitor, dar fara mari tensiuni si fara asteptari." (283)
"Iarna anului trecut, cu zapezile ei mari, cu gerurile ei crunte, cu serile calde din casa, cu tacerile lungi din jurul mesei, peste care se ridica lenes aburul ceaiului putea sa reinceapa. Ei erau pregatiti sa o astepte." (318)
"(...)in felul dumitale de a canta Cantecele blondei Agnes, era un accent, care nu-mi apartinea, pe care il pusesesi dumneata, de la dumneata. Simteam ca se intamplase ceva cu melodiile mele, ca ele asistasera la un lucru de care eu eram strain. Am fost atunci emotionat ca de o muzica noua, pe care as fi ascultat-o pentru intaia oara. (...) Credeam ca blonda Agnes era o realitate. Dumneata mi-ai dovedit ca nu era decat o umbra. Caci ai inlaturat-o din cantece si ai pus alte vieti in locul ei, ai adus in casa aceea a mea alti oameni si alte lucruri (...)" (355)
"Se strecura deci prin mainile nervoase ale lui Gelu, cu un mic zambet speriat, ce punea pe cuvintele lui de dragoste un accent de indoiala si amintea, deasupra juramintelor lui, sentimentul de a sti ca totul trece." (406)
"Se iubeau, asa cum dorise pe vremuri Adriana cu o pasiune imblanzita, cu elanuri ocolite.
Ca doi batrani, glumea ea." (411)
"Privea curioasa in jur, muta lucrurile cand nu-i placea cum erau puse, cerceta hartiile de pe masa, toate acestea cu o indiscretie feminina inconstienta de femeie care iubeste, si pentru care lucrurile iubitului fac parte in mod firesc din viata ei insasi." (420)
"Ea ramanea vreme indelungata in coltul ei privindu-l si era fericita sa se creada instalata in viata lui zilnica, nebagata in seama, ca un lucru cunoscut, ca o mobila, ca atatea din fleacurile marunte ce tin de existenta unui om, pe care el nu le ia in seama, dar care ii sunt indispensabile si intr-un fel, din obisnuinta, dragi." (421)
"Ea cauta o imbratisare in care sa nu ramana nimic altceva decat fericira carnii. I se parea ca marele miracol pe care il traise in acele zile, singura descoperire pe care o facuse era ca oamenii pot fi goi, ca pot avea o frumusete de animal, ca se pot cauta cu o pasiune de fiara alba."(438)
"Ii era intolerabila imaginea Adrianei la bratul altui om. Revolta lui era reflexa, ca gestul cuiva care recunoaste la gatul unui trecator fularul pierdut deunazi. (442)
"El vrea o femeie; are s-o aiba. Eu vreau liniste; o voi avea." (442)
Ianuarie 1929-ianuarie 1931
miercuri, 29 iunie 2011
vineri, 24 iunie 2011
Candies
In culori dulci, am alaturat trei bombonele asortate: una de cherry cuart si doua sidefii de ochi de pisica, toate prinse intr-o pamblica argintie.
Cred ca am pofta de dulce :)
miercuri, 1 iunie 2011
La multi ani !!!
Am implinit un an!!!
Tocmai am aflat ca exact acum un an, pe 1 iunie 2010, am scris prima postare a acestui blog. Si tot azi am atins 1000 de vizualizari. Numere rotunde ca niste sfere de lut cald modelat intre palme. E o bucurie.
Tocmai am aflat ca exact acum un an, pe 1 iunie 2010, am scris prima postare a acestui blog. Si tot azi am atins 1000 de vizualizari. Numere rotunde ca niste sfere de lut cald modelat intre palme. E o bucurie.
sâmbătă, 21 mai 2011
Sighisoara
Au trecut aproape 10 ani de cand am vizitat prima data Sighisoara si de ea se tes trairi ca entuziasmul libertatii, prima dragoste, dormitul la "hotel de mii de stele" - adica in fata primariei sub cerul liber, colcaiala orasului in timpul zilelor cetatii.
Weekend-ul trecut mi s-a implinit dorinta ce s-a nascut de indata ce m-am intors de acolo, anume sa vad orasul pe timp de "pace", nu in timpul festivalului. Si asta numai datorita dragului meu drag.
Am avut ocazia de a vizita cetatea medievala in zile mai putin aglomerate, insa nu lipsite de turisti, multi dintre ei straini. Am savurat stradutele goale, pitorescul caselor vechi zugravite in culori vii, istoria cetatii.
M-am simtit ca o mica printesa cand am vazut camera aleasa de dragul meu drag:
Vila Franka este cea care ne-a gazduit, facandu-ne sa ne simtim bine veniti si avand grija ca sederea noastra acolo sa fie foarte placuta. In plus e chiar la poalele cetatii medievale, iar de la fereastra camerei noastre se putea vedea Turnul cu ceas.
Cireasa de pe tort a fost admosfera medievala a restaurantului Casa Vlad-Dracul si gustul plin al ciorbei de fasole in pita cu ceapa. :)
Am fost rasfatata.
Ma inclin si multumesc inca o data plina de recunostinta pentru ceea ce mi se daruieste. Acum dupa atata timp simt ca cercul se inchide. Cu dragoste.
Weekend-ul trecut mi s-a implinit dorinta ce s-a nascut de indata ce m-am intors de acolo, anume sa vad orasul pe timp de "pace", nu in timpul festivalului. Si asta numai datorita dragului meu drag.
Am avut ocazia de a vizita cetatea medievala in zile mai putin aglomerate, insa nu lipsite de turisti, multi dintre ei straini. Am savurat stradutele goale, pitorescul caselor vechi zugravite in culori vii, istoria cetatii.
M-am simtit ca o mica printesa cand am vazut camera aleasa de dragul meu drag:
Vila Franka este cea care ne-a gazduit, facandu-ne sa ne simtim bine veniti si avand grija ca sederea noastra acolo sa fie foarte placuta. In plus e chiar la poalele cetatii medievale, iar de la fereastra camerei noastre se putea vedea Turnul cu ceas.
Cireasa de pe tort a fost admosfera medievala a restaurantului Casa Vlad-Dracul si gustul plin al ciorbei de fasole in pita cu ceapa. :)
Am fost rasfatata.
Ma inclin si multumesc inca o data plina de recunostinta pentru ceea ce mi se daruieste. Acum dupa atata timp simt ca cercul se inchide. Cu dragoste.
luni, 9 mai 2011
Turquoise dream
Rafinament
Mister
Feminitate
Turcoazul si firul argintat s-au unit pentru a crea colierul si bratara.
Turcoazul, firul si tortitele de argint au creat cerceii.
Mister
Feminitate
Turcoazul si firul argintat s-au unit pentru a crea colierul si bratara.
Turcoazul, firul si tortitele de argint au creat cerceii.
miercuri, 4 mai 2011
I feel good
Nu am nimic de spus decat ca sunt bucuroasa, fericita, radianta.
Sunt indragostita si e o dragoste calda, blanda, ocrotitoare. Ma simt iubita si pentru prima data, ieri, am multumit vietii, recunoscatoare de darul pe care mi-l face. A fost nevoie sa trec prin diverse incercari, sa experimentez bune si rele pentru a recunoaste ceea ca mi se ofera acum. Ma simt impacata si pe pace - am lasat usurata armele sa cada la pamant: nu ma mai razboiesc cu lumea si nici cu mine.
Mi-e asa de bine.
Sunt indragostita si e o dragoste calda, blanda, ocrotitoare. Ma simt iubita si pentru prima data, ieri, am multumit vietii, recunoscatoare de darul pe care mi-l face. A fost nevoie sa trec prin diverse incercari, sa experimentez bune si rele pentru a recunoaste ceea ca mi se ofera acum. Ma simt impacata si pe pace - am lasat usurata armele sa cada la pamant: nu ma mai razboiesc cu lumea si nici cu mine.
Mi-e asa de bine.
vineri, 18 martie 2011
The Spring Light
Desavarsire si lumina.
Evervescenta pasiunii da nastere impulsului creator, modeleaza din mers serpuirea liniei, risca pentru a urca inca o treapta. Entuziasm si tensiune pe "drumul" ce duce la destinatie:
Un buchet de flori argintii, cu miezul din cuart cherry si petale cu perlute gri-violet-blue.
Evervescenta pasiunii da nastere impulsului creator, modeleaza din mers serpuirea liniei, risca pentru a urca inca o treapta. Entuziasm si tensiune pe "drumul" ce duce la destinatie:
Un buchet de flori argintii, cu miezul din cuart cherry si petale cu perlute gri-violet-blue.
duminică, 13 martie 2011
Inocent pink
Un set primavaratec, in culori fragede, usor contrastante pentru a vibra cu mai multa vitalitate.
Pandantiv - floare lucrat cu fir argintat, perlute irizante gri-violet-bleu si o boaba de cuart roz, usor translucid.
Si cele doua floricele roz asortate:
Pandantiv - floare lucrat cu fir argintat, perlute irizante gri-violet-bleu si o boaba de cuart roz, usor translucid.
Si cele doua floricele roz asortate:
joi, 10 martie 2011
Red painting
O panza acoperita de mici pete rosii, emanand energie vitala, putere si optimism, cuprinse intre hotarele argintate ale ramei tabloului.
Si... asortati... o pereche de arici la fel de rosiori si deloc teposi.
Si... asortati... o pereche de arici la fel de rosiori si deloc teposi.
marți, 1 martie 2011
1 Martie Martisor
Si a venit si mult asteptatul 1 Martie cu martisoare, ghiocei, irisi, trandafiri si lalele, dar mai ales cu o zi superba, senina si insorita, in care soarele mi-a mangaiat delicat chipul iar eu i-am zambit cu multa bucurie.
Am primit si am daruit ganduri calde, ganduri bune, prinse in jnurul alb-ros.
Pentru aceasta sarbatoare a primaverii am modelat discuri din pasta ceramica, pe care le-am imbracat in mandru strai ros, le-am daruit dalbe flori si le-am impletit cate un snur ca in vremurile de demult.
E energia fiecarui gest, e gandul bun, e sentimentul de implinire ce tes aura acestor martisoare.
Bucuria de a darui o particica din mine.
Am primit si am daruit ganduri calde, ganduri bune, prinse in jnurul alb-ros.
Pentru aceasta sarbatoare a primaverii am modelat discuri din pasta ceramica, pe care le-am imbracat in mandru strai ros, le-am daruit dalbe flori si le-am impletit cate un snur ca in vremurile de demult.
E energia fiecarui gest, e gandul bun, e sentimentul de implinire ce tes aura acestor martisoare.
Bucuria de a darui o particica din mine.
luni, 21 februarie 2011
This is my blog
Nu stiu de ce imi vine in minte titlul acesta pentru postare, dar simt ca e locul lui aici.
Se intampla lucruri neobisnuite cu mine. A inceput o schimbare. Ce fel de schimbare si unde ma va duce nu stiu sa spun. Dar sunt nerabdatoare sa simt, sa traiesc. E o emotie, o framantare tesuta cu entuziasm. Ziceam ca se intampla lucruri neobisnuite cu mine. Da - am visat. Eu care nu visez niciodata - da, stiu: visez, dar nu imi amintesc, toata lumea imi zice asta; si da, stiu: visez cu ochii deschisi traind intr-o lume creata de mine. Oricum ar fi, am visat. Si ca toate visele si al meu e plin de ciudatenii, logica nu exista si toate elementele si intamplarile par reale.
Scriam in postarea cu Vama Veche ca anul trecut am pierdut pentru a doua oara marea iubire a vietii mele. Si noaptea trecuta tocmai El ma cerea in casatorie tinandu-ma in brate. Iar eu, eu ii spuneam ca vreau un baietel (imi doresc nebuneste o fetita atunci cand va fi sa fie). Si m-am trezit fericita. Si as fi vrut sa nu ma trezesc...
Acum? Acum sunt nostalgica. "Rasfoiesc" folderul cu poze si simt, ciudat, nu tristete asa cum m-as fi asteptat, ci bucurie. Un fel de recunostinta ca a facut parte din viata mea. Ramane, totusi, un om extraordinar. :P
Se intampla lucruri neobisnuite cu mine. A inceput o schimbare. Ce fel de schimbare si unde ma va duce nu stiu sa spun. Dar sunt nerabdatoare sa simt, sa traiesc. E o emotie, o framantare tesuta cu entuziasm. Ziceam ca se intampla lucruri neobisnuite cu mine. Da - am visat. Eu care nu visez niciodata - da, stiu: visez, dar nu imi amintesc, toata lumea imi zice asta; si da, stiu: visez cu ochii deschisi traind intr-o lume creata de mine. Oricum ar fi, am visat. Si ca toate visele si al meu e plin de ciudatenii, logica nu exista si toate elementele si intamplarile par reale.
Scriam in postarea cu Vama Veche ca anul trecut am pierdut pentru a doua oara marea iubire a vietii mele. Si noaptea trecuta tocmai El ma cerea in casatorie tinandu-ma in brate. Iar eu, eu ii spuneam ca vreau un baietel (imi doresc nebuneste o fetita atunci cand va fi sa fie). Si m-am trezit fericita. Si as fi vrut sa nu ma trezesc...
Acum? Acum sunt nostalgica. "Rasfoiesc" folderul cu poze si simt, ciudat, nu tristete asa cum m-as fi asteptat, ci bucurie. Un fel de recunostinta ca a facut parte din viata mea. Ramane, totusi, un om extraordinar. :P
joi, 17 februarie 2011
Summer heat
Iubesc florile. Frumusete desavarsita. Parfum delicat. Taina vietii, ascunsa printre darurile ce ne incanta simturile si sufletul, este oferita din belsug.
Mi-e dor de vara fierbinte... mi-e dor de o pajiste cu flori... mi-e dor de aer cald inmiresmat.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
